Colegi care lucrează împreună la o masă

Siguranța psihologică, ingredientul nevăzut al echipelor bune

Elena Grisogono

Ce face o echipă să lucreze bine împreună? Nu neapărat cei mai buni oameni, ci un anumit tip de climat: unul în care poți pune o întrebare, recunoaște o greșeală sau propune o idee fără teamă.

Ce este siguranța psihologică

În anii 1990, Amy Edmondson, astăzi profesoară la Harvard Business School, studia echipele de asistente din spitale. A dat peste un rezultat care părea fără sens: echipele cele mai bune raportau mai multe greșeli de medicație decât cele mai slabe.

Uitându-se mai atent, a înțeles că echipele bune nu greșeau mai mult. Doar că erau singurele în care oamenii aveau curajul să-și recunoască greșelile și să vorbească deschis despre ele, ca să le poată corecta.

În 1999, Edmondson a definit siguranța psihologică drept credința împărtășită de membrii unei echipe că pot să-și asume riscuri interpersonale. Adică un mediu în care nimeni nu va fi umilit, pedepsit sau ignorat pentru că pune o întrebare, își exprimă o îndoială, propune ceva nou sau recunoaște o greșeală.

Proiectul Aristotel de la Google

În 2012, Google a pornit Proiectul Aristotel, un studiu intern de câțiva ani pe peste 180 de echipe, ca să afle ce le face eficiente. Cercetătorii se așteptau ca cele mai bune echipe să fie cele cu oamenii cei mai pregătiți. Nu a fost așa: cine făcea parte din echipă conta mult mai puțin decât felul în care lucrau împreună.

Rezultatele, publicate în 2015, au identificat cinci factori. Primul, de departe cel mai important, a fost siguranța psihologică:

  1. Siguranța psihologică: pot să-mi asum riscuri în echipă fără să mă simt vulnerabil sau ridicol.
  2. Încrederea că ceilalți își fac partea: colegii livrează la timp și la calitatea promisă.
  3. Structura și claritatea: rolurile, planurile și obiectivele sunt clare.
  4. Sensul: munca are importanță pentru mine.
  5. Impactul: cred că ceea ce facem schimbă ceva.

Ce se întâmplă când nu te simți în siguranță

  • Corpul intră în alertă. O critică dură, ironia sau umilirea în fața colegilor activează răspunsul la amenințare, iar corpul reacționează ca în fața unui pericol.
  • Gândirea complexă are de suferit. Cercetările Amy Arnsten, de la Universitatea Yale, arată că stresul acut slăbește funcționarea cortexului prefrontal, zona de care depind analiza, creativitatea și deciziile bune.
  • Echipa amuțește. Oamenii își ascund greșelile, nu mai propun idei și fac doar strictul necesar ca să nu iasă în evidență. Cercetătorii numesc fenomenul tăcere organizațională.

Cum arată o echipă cu și fără siguranță psihologică

Siguranță scăzutăSiguranță ridicată
GreșelileSunt ascunse de frică, se caută vinovați.Sunt discutate deschis, ca ocazii de învățare.
ÎntrebărileOamenii tac, ca să nu pară nepregătiți.Întrebările și nelămuririle sunt încurajate.
Ideile noiSe aplică doar soluțiile vechi și sigure.Se încearcă idei noi, cu riscuri asumate.
FeedbackulE trăit ca un atac sau ca o pedeapsă.Circulă în ambele sensuri și ajută la creștere.
Sursa: Amy Edmondson, The Fearless Organization, 2018.

Siguranța psihologică nu înseamnă lipsă de exigență. Edmondson subliniază că echipele cele mai bune combină siguranța cu standarde înalte.

Ce pot face liderii

  1. Prezintă munca drept învățare, nu doar execuție. Spune de la început că viitorul e incert și că e nevoie de contribuția tuturor.
  2. Arată că nici tu nu ai toate răspunsurile. Fraze precum „Nu am toate răspunsurile, am nevoie de părerea voastră” sau „Am greșit aici, iată ce am învățat” le dau voie și celorlalți să fie oameni.
  3. Pune întrebări deschise. În loc să respingi o idee, întreabă: „Cum ai ajuns la asta?” sau „Ce riscuri nu vedem încă?”.
  4. Primește bine veștile proaste. Felul în care reacționezi când cineva îți aduce o problemă decide dacă vei mai afla de următoarea. Mulțumește întâi pentru sinceritate, apoi căutați împreună soluția.
Elena Grisogono

Elena Grisogono

Psiholog clinician și psihoterapeut în formare integrativă. Intenția mea este să creez un spațiu în care să poți explora, înțelege și transforma ceea ce trăiești, în ritmul tău și cu respect pentru propria ta poveste.