Nu ne dorim doar să trăim mult, ci să trăim bine cât mai mult timp: să ne putem mișca, gândi limpede și descurca singuri. Cercetarea despre longevitate s-a mutat tocmai în această direcție.
Durata vieții și anii trăiți sănătos
- Durata vieții (lifespan) înseamnă numărul total de ani trăiți.
- Durata vieții sănătoase (healthspan) înseamnă anii în care suntem liberi de boli cronice și ne păstrăm capacitatea fizică, mintea limpede și independența.
Medicul Peter Attia, în cartea Outlive (2023), propune o schimbare de perspectivă. Medicina obișnuită intervine de multe ori târziu, când boala s-a instalat deja. Abordarea pe care o numește „Medicina 3.0” pune accentul pe prevenție timpurie, împotriva a patru mari grupe de boli care produc cele mai multe decese la vârsta a doua și a treia:
- bolile cardiovasculare;
- cancerul;
- bolile neurodegenerative, precum boala Alzheimer;
- bolile metabolice, precum diabetul de tip 2.
Mișcarea, cel mai puternic „medicament”
Puține intervenții au un efect atât de mare asupra longevității ca mișcarea regulată.
Efortul moderat, în „zona 2”
- Este efortul aerob susținut la un ritm la care încă poți purta o conversație, fără să gâfâi.
- Stimulează numărul și eficiența mitocondriilor, centralele energetice ale celulelor.
- Ajută corpul să folosească mai bine atât grăsimile, cât și glucoza ca sursă de energie.
Forța și masa musculară
- După 30 de ani, fără antrenament, pierdem în medie între 3% și 8% din masa musculară pe deceniu, iar ritmul crește după 60 de ani. Fenomenul se numește sarcopenie.
- Mușchii nu sunt doar pentru mișcare: absorb glucoza din sânge, susțin densitatea oaselor și ne protejează de căzături la bătrânețe.
Capacitatea cardiorespiratorie (VO2 max)
Un studiu publicat în 2018 în JAMA Network Open, pe peste 120.000 de pacienți, a arătat că cei cu cea mai slabă capacitate de efort aveau un risc de deces de aproximativ cinci ori mai mare decât cei cu cea mai bună. Chiar și trecerea de la o formă slabă la una medie aduce un câștig important.
Sănătatea metabolică
- Rezistența la insulină și glicemia crescută în mod constant accelerează îmbătrânirea celulelor, prin inflamație cronică și prin legarea zahărului de proteine (glicare).
- Legătura dintre metabolism și creier este atât de strânsă încât unii cercetători numesc boala Alzheimer, neoficial, „diabet de tip 3”.
Ce poți face de mâine
- Alcătuiește-ți „decatlonul de centenar”. Ideea lui Attia: gândește-te la zece lucruri pe care vrei să le poți face la 80 sau 90 de ani, cum ar fi să ridici un nepot de pe jos, să urci două etaje sau să te ridici de pe podea fără sprijin. Apoi antrenează-te de acum pentru ele.
- Combină efortul moderat cu forța. Cea mai mare parte a timpului de mișcare poate fi efort moderat, în zona 2, iar restul antrenament de forță și câteva intervale mai intense.
- Ai grijă la proteine. Recomandarea minimă pentru adulți este de 0,8 g de proteine pe kilogram corp pe zi. Pentru oamenii activi și pentru vârstnici, mulți cercetători recomandă mai mult, în jur de 1,2 până la 1,6 g, împărțite pe parcursul zilei. Discută cu medicul înainte de schimbări mari, mai ales dacă ai probleme cu rinichii.





