Starea de bine nu înseamnă doar absența suferinței. Două direcții de cercetare arată din ce se construiește ea: modelul PERMA din psihologia pozitivă și studiile despre somn.
Modelul PERMA al stării de bine
Multă vreme, psihologia s-a ocupat mai ales de tratarea suferinței. Martin Seligman, de la Universitatea din Pennsylvania, considerat fondatorul psihologiei pozitive, a pus o altă întrebare: ce îi face pe oameni să înflorească?
În 2011, în cartea Flourish, Seligman a propus cinci piloni ai stării de bine pe termen lung, fiecare putând fi măsurat separat. Modelul a fost apoi folosit în numeroase studii, în culturi diferite.
P, emoțiile pozitive
Nu e vorba de pozitivitate forțată sau de ignorarea suferinței, ci de capacitatea, cultivată conștient, de a trăi bucurie, recunoștință, speranță și liniște. Cercetările Barbarei Fredrickson (teoria broaden-and-build) arată că emoțiile pozitive lărgesc atenția și construiesc în timp resurse psihologice durabile.
E, implicarea și starea de flow
Conceptul de flow vine de la Mihaly Csikszentmihalyi. Este absorbția completă într-o activitate în care provocarea se potrivește exact cu abilitățile tale. În flow, noțiunea timpului dispare, iar mintea ia o pauză de la ruminație și îngrijorare.
R, relațiile
Suntem ființe sociale până la nivel biologic. Relațiile apropiate și de calitate se asociază cu mai puțin stres și cu un risc mai mic de mortalitate timpurie.
M, sensul
Înseamnă să aparții și să contribui la ceva mai mare decât tine: familie, comunitate, o cauză, spiritualitate. Studiile arată că oamenii cu un sens clar în viață au un risc mai scăzut de boli cardiovasculare și de declin cognitiv.
A, realizarea
Sentimentul de măiestrie și atingerea unor obiective importante pentru tine. Obiectivele urmărite cu efort susținut întăresc încrederea în propriile puteri (autoeficacitatea).
Somnul și ritmul circadian
Matthew Walker, profesor la Universitatea California din Berkeley și autorul cărții Why We Sleep, a adus în atenția publicului cercetările despre efectele lipsei de somn asupra creierului și corpului. Câteva dintre cele mai solide descoperiri:

Curățenia de noapte a creierului
Echipa cercetătoarei Maiken Nedergaard a descoperit în 2013, în studii pe șoareci, că în somnul profund spațiul dintre celulele creierului crește cu aproximativ 60%. Lichidul cefalorahidian circulă astfel mai ușor și spală reziduurile metabolice, inclusiv proteina beta-amiloid, asociată cu boala Alzheimer. Mecanismul a primit numele de sistem glimfatic.
Somnul REM și emoțiile
Somnul REM, faza în care visăm, funcționează ca o terapie de noapte. Creierul reia amintirile emoționale ale zilei într-un moment în care noradrenalina, una dintre substanțele stresului, este aproape absentă. Ipoteza lui Walker este că astfel încărcătura emoțională se desprinde treptat de amintire.
Ce face lipsa de somn
- Asupra emoțiilor. Într-un studiu condus de Walker, după o noapte nedormită, amigdala reacționa cu aproximativ 60% mai puternic la imagini negative, iar legătura ei cu cortexul prefrontal, care o temperează, era mai slabă. Rezultatul: iritabilitate, anxietate și reacții disproporționate.
- Asupra imunității. Studiile lui Michael Irwin au arătat că o singură noapte cu doar câteva ore de somn scade semnificativ activitatea celulelor Natural Killer, celulele imunitare care distrug celulele infectate sau tumorale.
Ce poți face de mâine
- Fă-ți un bilanț PERMA săptămânal. Dă-ți o notă de la 1 la 10 pentru fiecare pilon și vezi unde ai nevoie de mai multă atenție.
- Trezește-te la aceeași oră în fiecare zi. Inclusiv în weekend. Ora fixă de trezire stabilizează ritmul circadian și secreția de melatonină.
- Caută lumina dimineții. Lumina naturală în prima oră după trezire ajută ceasul intern să se regleze, iar seara somnul vine mai ușor.





