O femeie care citește singură pe o bancă roșie, în parc

Ce face singurătatea corpului și cum o transformi în solitudine

Elena Grisogono

A fi singur și a te simți singur sunt două lucruri foarte diferite. Cercetările arată că diferența dintre ele contează enorm pentru sănătatea minții și a corpului.

Ce face singurătatea corpului

John Cacioppo, de la Universitatea din Chicago, considerat unul dintre fondatorii neuroștiinței sociale, a arătat că singurătatea nu înseamnă să fii singur fizic. Este sentimentul de izolare, percepția subiectivă că relațiile pe care le ai nu îți acoperă nevoia de conectare.

Din punct de vedere evolutiv, apartenența la grup însemna supraviețuire. De aceea, creierul tratează izolarea socială ca pe o amenințare.

Stres cronic și inflamație

  • Când singurătatea devine cronică, sistemul nervos rămâne într-o stare de vigilență permanentă.
  • Cacioppo și Steve Cole au arătat că, la persoanele singure, genele implicate în inflamație sunt mai active. Inflamația cronică de nivel scăzut afectează în timp vasele de sânge și inima.

Riscul pentru viață

  • Meta-analizele conduse de Julianne Holt-Lunstad au arătat că singurătatea și izolarea socială cresc riscul de mortalitate timpurie cu aproximativ 26% până la 30%.
  • Holt-Lunstad compară efectul relațiilor sociale slabe cu cel al fumatului a până la 15 țigări pe zi, mai mare decât cel asociat cu obezitatea sau sedentarismul.

Somn mai fragmentat

Oamenii singuri dorm la fel de mult, dar somnul lor e mai puțin odihnitor. Creierul rămâne parțial în alertă noaptea, așa că apar mai multe micro-treziri și oboseala se acumulează.

Singurătate și solitudine

Cercetătoare precum Sherry Turkle, de la MIT, și psihologa Virginia Thomas fac o distincție clară între două stări:

  • Singurătatea (loneliness) este izolare nedorită, cu sentimente de gol, neliniște, respingere și neputință. Poate apărea și în mijlocul oamenilor sau într-un cuplu în care nu te simți văzut.
  • Solitudinea (solitude) este timpul petrecut singur prin alegere, pentru refacere, creație sau introspecție. E o stare liniștită, în care ești în contact cu tine.

Ce aduce solitudinea aleasă

  • Mintea are spațiu să lucreze. Când ne retragem din stimulii externi și de pe ecrane, se activează rețeaua modului implicit (default mode network), implicată în creativitate, în imaginea de sine, în procesarea emoțiilor și în planurile de viitor.
  • Autonomie și echilibru. Tinerii și adulții care se simt bine în propria companie își dezvoltă un sentiment mai puternic de autonomie și depind mai puțin de validarea celorlalți pentru a-și regla starea.

Ce poți face de mâine

  1. Transformă timpul singur în timp ales. Înlocuiește activitățile pasive, precum derularea pe rețelele sociale, care pot adânci senzația de izolare, cu ceva intenționat: scris, o plimbare în natură fără căști, citit, un hobby.
  2. Caută conversații scurte, dar reale. Un telefon dat unui prieten drag, câteva minute de vorbă cu un vecin sau cu un coleg reduc semnalul de alarmă al creierului.
  3. Fă-ți zilnic o pauză fără ecrane. Zece sau cincisprezece minute doar cu gândurile tale, fără telefon, televizor sau muzică, te obișnuiesc să nu mai simți liniștea ca pe o amenințare.
Elena Grisogono

Elena Grisogono

Psiholog clinician și psihoterapeut în formare integrativă. Intenția mea este să creez un spațiu în care să poți explora, înțelege și transforma ceea ce trăiești, în ritmul tău și cu respect pentru propria ta poveste.