O femeie cu brațele ridicate în lumina soarelui

Ce influențează pozitivitatea, potrivit psihologiei

Elena Grisogono

De ce avem emoții pozitive și cât din fericirea noastră ține, de fapt, de noi? Trei direcții de cercetare din psihologia pozitivă oferă răspunsuri care se pot aplica de mâine.

Teoria „broaden-and-build”

Multă vreme, psihologii s-au întrebat la ce ne folosesc, evolutiv, emoțiile pozitive. Rostul celor negative e clar: frica și furia îngustează atenția spre o singură reacție, luptă sau fugi. Cele pozitive păreau doar plăcute.

Barbara Fredrickson, profesoară la Universitatea Carolina de Nord din Chapel Hill, a arătat prin experimente că emoțiile pozitive au o funcție adaptativă importantă:

  1. Lărgesc (broaden). În stări de bucurie, recunoștință, liniște sau speranță, atenția se deschide. Oamenii devin mai creativi, văd mai multe soluții și observă mai mult din jur.
  2. Construiesc (build). Repetate în timp, aceste stări construiesc resurse durabile.
  • Resurse fizice: o recuperare mai bună după stres.
  • Resurse psihologice: flexibilitate în gândire și un optimism realist.
  • Resurse sociale: legături mai strânse și mai multă încredere.

Recunoștința și efectele ei

Într-un experiment cunoscut, publicat în 2003 de Robert Emmons și Michael McCullough, participanții au fost împărțiți în trei grupuri, timp de zece săptămâni:

  • primul grup nota săptămânal lucrurile pentru care era recunoscător;
  • al doilea nota neplăcerile și frustrările;
  • al treilea nota evenimente neutre.

Grupul recunoștinței s-a simțit mai bine cu viața în general, a făcut mai multă mișcare, a raportat mai puține simptome fizice și a fost mai optimist în privința săptămânii următoare.

Studiile de imagistică sugerează că recunoștința activează zone ale creierului legate de recompensă și de înțelegerea celorlalți. Practicată constant, ea echilibrează tendința naturală a creierului de a observa mai ales ce e negativ.

Cât din fericire ține de noi

În 2005, Sonja Lyubomirsky, de la Universitatea California din Riverside, împreună cu Kennon Sheldon și David Schkade, a propus o formulă care a devenit celebră prin cartea The How of Happiness:

  • aproximativ 50% ține de un nivel de bază moștenit, estimat din studiile pe gemeni;
  • aproximativ 10% ține de circumstanțe: venit, statut, locuință, starea civilă;
  • aproximativ 40% ține de activitățile și alegerile noastre intenționate.

Procentele au fost criticate ulterior și chiar autorii le-au nuanțat: nu se adună așa la nivelul unui om anume. Ideea centrală a rămas însă susținută de studii.

Circumstanțele contează mai puțin decât credem

Ne obișnuim repede cu schimbările, bune sau rele, și revenim în timp la nivelul nostru obișnuit. Fenomenul se numește adaptare hedonică și explică de ce o mărire de salariu sau o casă nouă ne fac fericiți mai puțin timp decât ne-am aștepta.

Ce facem zilnic contează mai mult

Cum gândim, cum ne purtăm cu ceilalți, cum avem grijă de noi și ce scopuri urmărim sunt zona în care avem cea mai mare influență.

Ce poți face de mâine

  1. Ține un jurnal de recunoștință concret. Nu nota doar „sunt recunoscătoare pentru familie”, ci „sunt recunoscătoare că partenerul mi-a adus cafeaua caldă azi-dimineață, când eram copleșită”. Detaliul trezește emoția, nu doar ideea.
  2. Rămâi câteva secunde în momentele bune. Psihologul Rick Hanson recomandă ca, într-un moment plăcut (un apus, o îmbrățișare, o reușită mică), să rămâi cu senzația 10 până la 20 de secunde, ca experiența să se fixeze mai bine.
  3. Fă gesturi de bunătate. În studiile lui Lyubomirsky, participanții care au făcut cinci gesturi mici de bunătate într-o singură zi a săptămânii s-au simțit vizibil mai fericiți după câteva săptămâni.
Elena Grisogono

Elena Grisogono

Psiholog clinician și psihoterapeut în formare integrativă. Intenția mea este să creez un spațiu în care să poți explora, înțelege și transforma ceea ce trăiești, în ritmul tău și cu respect pentru propria ta poveste.