O mână care iese de sub pernele albe, dimineața

Starea de bine se construiește din cinci piloni și din somn

Elena Grisogono

Starea de bine nu înseamnă doar absența suferinței. Două direcții de cercetare arată din ce se construiește ea: modelul PERMA din psihologia pozitivă și studiile despre somn.

Modelul PERMA al stării de bine

Multă vreme, psihologia s-a ocupat mai ales de tratarea suferinței. Martin Seligman, de la Universitatea din Pennsylvania, considerat fondatorul psihologiei pozitive, a pus o altă întrebare: ce îi face pe oameni să înflorească?

În 2011, în cartea Flourish, Seligman a propus cinci piloni ai stării de bine pe termen lung, fiecare putând fi măsurat separat. Modelul a fost apoi folosit în numeroase studii, în culturi diferite.

P, emoțiile pozitive

Nu e vorba de pozitivitate forțată sau de ignorarea suferinței, ci de capacitatea, cultivată conștient, de a trăi bucurie, recunoștință, speranță și liniște. Cercetările Barbarei Fredrickson (teoria broaden-and-build) arată că emoțiile pozitive lărgesc atenția și construiesc în timp resurse psihologice durabile.

E, implicarea și starea de flow

Conceptul de flow vine de la Mihaly Csikszentmihalyi. Este absorbția completă într-o activitate în care provocarea se potrivește exact cu abilitățile tale. În flow, noțiunea timpului dispare, iar mintea ia o pauză de la ruminație și îngrijorare.

R, relațiile

Suntem ființe sociale până la nivel biologic. Relațiile apropiate și de calitate se asociază cu mai puțin stres și cu un risc mai mic de mortalitate timpurie.

M, sensul

Înseamnă să aparții și să contribui la ceva mai mare decât tine: familie, comunitate, o cauză, spiritualitate. Studiile arată că oamenii cu un sens clar în viață au un risc mai scăzut de boli cardiovasculare și de declin cognitiv.

A, realizarea

Sentimentul de măiestrie și atingerea unor obiective importante pentru tine. Obiectivele urmărite cu efort susținut întăresc încrederea în propriile puteri (autoeficacitatea).

Somnul și ritmul circadian

Matthew Walker, profesor la Universitatea California din Berkeley și autorul cărții Why We Sleep, a adus în atenția publicului cercetările despre efectele lipsei de somn asupra creierului și corpului. Câteva dintre cele mai solide descoperiri:

Hipnogramă: fazele somnului de-a lungul unei nopți, de la trezie la somnul profund NREM 3 și somnul REM
O noapte obișnuită: somnul profund (NREM 3) domină în prima parte a nopții, iar somnul REM devine mai lung spre dimineață. Imagine: RazerM, Wikimedia Commons, licență CC BY-SA 3.0.

Curățenia de noapte a creierului

Echipa cercetătoarei Maiken Nedergaard a descoperit în 2013, în studii pe șoareci, că în somnul profund spațiul dintre celulele creierului crește cu aproximativ 60%. Lichidul cefalorahidian circulă astfel mai ușor și spală reziduurile metabolice, inclusiv proteina beta-amiloid, asociată cu boala Alzheimer. Mecanismul a primit numele de sistem glimfatic.

Somnul REM și emoțiile

Somnul REM, faza în care visăm, funcționează ca o terapie de noapte. Creierul reia amintirile emoționale ale zilei într-un moment în care noradrenalina, una dintre substanțele stresului, este aproape absentă. Ipoteza lui Walker este că astfel încărcătura emoțională se desprinde treptat de amintire.

Ce face lipsa de somn

  • Asupra emoțiilor. Într-un studiu condus de Walker, după o noapte nedormită, amigdala reacționa cu aproximativ 60% mai puternic la imagini negative, iar legătura ei cu cortexul prefrontal, care o temperează, era mai slabă. Rezultatul: iritabilitate, anxietate și reacții disproporționate.
  • Asupra imunității. Studiile lui Michael Irwin au arătat că o singură noapte cu doar câteva ore de somn scade semnificativ activitatea celulelor Natural Killer, celulele imunitare care distrug celulele infectate sau tumorale.

Ce poți face de mâine

  1. Fă-ți un bilanț PERMA săptămânal. Dă-ți o notă de la 1 la 10 pentru fiecare pilon și vezi unde ai nevoie de mai multă atenție.
  2. Trezește-te la aceeași oră în fiecare zi. Inclusiv în weekend. Ora fixă de trezire stabilizează ritmul circadian și secreția de melatonină.
  3. Caută lumina dimineții. Lumina naturală în prima oră după trezire ajută ceasul intern să se regleze, iar seara somnul vine mai ușor.
Elena Grisogono

Elena Grisogono

Psiholog clinician și psihoterapeut în formare integrativă. Intenția mea este să creez un spațiu în care să poți explora, înțelege și transforma ceea ce trăiești, în ritmul tău și cu respect pentru propria ta poveste.