Trei prietene așezate împreună pe malul unui lac

Ce spun cercetările despre relații, creier și sănătatea mintală

Elena Grisogono

Două direcții de cercetare au schimbat felul în care înțelegem sănătatea mintală. Prima arată cât de mult contează oamenii din viața noastră. A doua arată că mintea și creierul nu sunt fixate o dată pentru totdeauna, ci se schimbă în funcție de ce trăim și de ce exersăm.

Studiul Harvard privind dezvoltarea adulților

Început în 1938, Harvard Study of Adult Development este considerat cel mai lung studiu longitudinal din istoria psihologiei și a medicinei. Cercetătorii au urmărit viața a 724 de bărbați din două grupuri foarte diferite:

  1. studenți în anul al doilea la Harvard;
  2. tineri din cele mai sărace și defavorizate cartiere ale Bostonului.

Timp de peste opt decenii, echipa i-a evaluat periodic prin:

  • analize de sânge, scanări cerebrale și fișe medicale complete;
  • interviuri detaliate cu ei, cu soțiile lor și, mai târziu, cu copiii lor (peste 1.300 de urmași au intrat în studiu);
  • informații despre stilul de viață, carieră, eșecuri, reușite și cât de fericiți se simțeau.

Relațiile bune ne țin mai sănătoși și mai fericiți

Concluzia principală a studiului a fost rezumată de dr. Robert Waldinger, al patrulea director al cercetării: relațiile bune nu ne protejează doar corpul, ci și creierul.

  • Protecție fizică și cognitivă. Cei care s-au simțit conectați și sprijiniți în relațiile lor și-au păstrat memoria mai bună la bătrânețe, iar declinul cognitiv a fost mai lent.
  • Calitatea contează mai mult decât numărul. Nu câți prieteni ai face diferența, ci cât de profunde și de sigure sunt legăturile. Conflictul permanent, de exemplu o căsnicie cu certuri dese și puțină afecțiune, s-a dovedit foarte dăunător pentru sănătate, poate chiar mai dăunător decât un divorț.

Ce prezice la 50 de ani sănătatea de la 80

Privind datele în urmă, cercetătorii au observat că nivelul colesterolului la 50 de ani nu prezicea cel mai bine cum aveau să îmbătrânească acești oameni. Predictorul mai bun a fost cât de mulțumiți erau de relațiile lor la acea vârstă. Cei mai mulțumiți de relații la 50 de ani au fost cei mai sănătoși la 80.

Relațiile apropiate atenuează durerea

Oamenii cu relații apropiate și sigure au spus că, în zilele cu dureri fizice cauzate de boală sau de vârstă, starea lor de spirit a rămas bună. La cei izolați, durerea fizică era amplificată de cea emoțională.

Neuroplasticitatea, sau cum se schimbă creierul la orice vârstă

Timp de decenii, știința a pornit de la ideea că creierul adult este o structură rigidă, ale cărei conexiuni nu se mai schimbă după adolescență. Cercetările ultimelor decenii, inclusiv cele ale lui Michael Merzenich și Richard Davidson, au arătat contrariul: creierul este neuroplastic. El își modifică permanent structura și funcționarea în funcție de gânduri, experiențe, emoții și comportamente.

O formulare des citată rezumă ideea psihologului Donald Hebb din 1949: neuronii care se activează împreună se conectează împreună. Ce repeți se întărește.

Amigdala mai puțin reactivă, cortexul prefrontal mai puternic

  • Amigdala este centrul din creier implicat în reacția de tip „luptă sau fugi”, în frică și anxietate.
  • Cortexul prefrontal este implicat în luarea deciziilor, planificare și reglarea emoțiilor.
Schema creierului cu cortexul prefrontal, cortexul cingulat anterior, hipocampul și amigdala
Cortexul prefrontal, amigdala și hipocampul, zonele despre care vorbim aici. Imagine: Bernstein0275, Wikimedia Commons, licență CC BY-SA 4.0.

Studiile de imagistică prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI) arată că psihoterapia, de exemplu terapia cognitiv-comportamentală, și practicile de antrenare a atenției, precum mindfulness, pot avea două efecte:

  • reactivitatea amigdalei scade, iar unele studii au găsit și modificări ale structurii ei;
  • conexiunile cortexului prefrontal se întăresc, iar reglarea emoțională devine mai conștientă și mai puțin impulsivă.

Neuroni noi și la vârsta adultă

Numeroase studii indică faptul că în hipocamp, zona implicată în învățare, memorie și reglarea dispoziției, se formează neuroni noi și la vârsta adultă. La om, subiectul este încă discutat între cercetători, dar e bine stabilit că mișcarea, învățarea lucrurilor noi și reducerea stresului cronic cresc nivelul de BDNF (Brain-Derived Neurotrophic Factor). Această proteină, numită adesea „îngrășământ pentru creier”, susține supraviețuirea și conectarea neuronilor.

Ce poți face de mâine

  1. Investește în oamenii care te susțin. Fă-ți timp regulat pentru întâlniri cu oameni de încredere, cu care poți vorbi autentic, fără mască.
  2. Oferă-i creierului ceva nou. Învață o limbă străină, un instrument sau schimbă câteva rutine automate. Noutatea stimulează formarea de noi conexiuni.
  3. Calmează corpul ca să se calmeze mintea. Suspinul fiziologic, adică două inspirații scurte pe nas, una după alta, urmate de o expirație lungă pe gură, încetinește ritmul inimii și coboară starea de alertă.
Elena Grisogono

Elena Grisogono

Psiholog clinician și psihoterapeut în formare integrativă. Intenția mea este să creez un spațiu în care să poți explora, înțelege și transforma ceea ce trăiești, în ritmul tău și cu respect pentru propria ta poveste.